tremurat definitie

credit rapid online ifn

tremurát s. n. adjectivtremurat

tremurát, -ă adj. Cu tremurăturĭ: voce tremurată, scris tremurat. adjectivtremurat

credit rapid online ifn

tremurat n. acțiunea de a tremura: un tremurat de gene EM. adjectivtremurat

TREMURÁT1 s. n. Faptul de a tremura; tremur. – V. tremura. adjectivtremurat

TREMURÁT2, -Ă, tremurați, -te, adj. 1. Care se mișca ușor și repetat, care tremură, care vibrează; tremurător. 2. (Despre glas) Care are un tremur; care este nesigur, șovăielnic. 3. (Despre linii, despre scris etc.) Care nu are contururi ferme, precise; cu sinuozități. – V. tremura. adjectivtremurat

2) trémur, a v. intr. (lat. trémulo, trĕmuláre, it. trémolo, -láre, pv. tremblar, fr. trembler, sp. temblar. V. cutremur. Cp. cu scutur, ustur, vîntur). Îs agitat de mișcărĭ micĭ și dese (ca frunza de plop la vînt, ca o dușamea [!] căreĭa ĭ-a putrezit sprijinu, ca un om scuturat de micile și desele convulsiunĭ ale frigurilor saŭ de frig saŭ de frică saŭ de furie: dușameaŭa tremură, bolnavu tremură, vocea îĭ tremura de frică, de furie. Vibrez: coarda tremura. Fig. Mă tem: tremur să nu mă prindă. – Vechĭ și a se tremura după vsl. (sŭ)-trensti sen, a se cutremura. verbtremur

tremurá (a ~) vb., ind. prez. 3 trémură verbtremura

tremurà v. 1. a fi agitat de mici mișcări întrerupte sau de sguduiri dese: frigurile îl făceau să tremure; 2. se zice de vocea care nu e fermă; 3. fig. a-i fi frică: tremur să nu mă vază. [Lat. vulg. TREMULARE]. verbtremurà

TREMURÁ, tremur, vb. I. Intranz. 1. (Despre ființe și despre părți ale corpului lor) A face mișcări involuntare, rapide și repetate din cauza frigului, a fricii, a bolii etc. 2. (Despre plante și despre părți ale lor; rar; despre lucruri) A face o mișcare (oscilatorie) ușoară și repetată; a oscila, a se clătina. ♦ (Despre lumini și umbre) A se produce rapid și intermitent (prin alternare). ♦ (Despre ape) A se mișca în unduiri ușoare; a se încreți. ♦ (Despre pământ) A se zgudui, a se cutremura. 3. (Despre sunete, melodii) A vibra; (despre glas) a avea un tremur, a fi nesigur (din cauza emoției). 4. Fig. (Despre oameni) A fi cuprins de o emoție puternică. ♦ A se înfiora de spaimă; a se cutremura. ◊ Expr. A tremura după bani = a fi lacom de bani; a fi zgârcit. – Lat. tremulare. verbtremura

a-i tremura chiloții de frică expr. a-i fi foarte frică. verbaitremurachiloțiidefrică

a tremura din toate balamalele expr. a dârdâi de frică. verbatremuradintoatebalamalele

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluitremurat

tremurat  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tremurat tremuratul tremura tremurata
plural tremurați tremurații tremurate tremuratele
genitiv-dativ singular tremurat tremuratului tremurate tremuratei
plural tremurați tremuraților tremurate tremuratelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z