TRATATÍVE s.f.pl. Discuții, negocieri între două sau mai multe părți interesate cu scopul de a se ajunge la o înțelegere. [< it. tratative]. substantiv feminintratative
TRATATÍVE s. f. pl. discuții, negocieri între două sau mai multe părți interesate cu scopul de a se ajunge la o înțelegere. (< it. trattative) substantiv feminintratative
tratatíve s. f. pl. substantiv feminintratative
TRATATÍVE s. f. pl. Schimb de păreri, discuții, negocieri purtate între două sau mai multe părți interesate, cu scopul de a se ajunge la o înțelegere, la un acord; tratație (2). – Din it. trattative. substantiv feminintratative
tratative substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | tratative | tratativele |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | tratative | tratativelor |
plural | — | — |