trasat definitie

TRASÁT s. n. trasare (1). (< trasa) adjectiv trasat

TRASÁT s. n. Faptul de a trasa (1).V. trasa. adjectiv trasat

TRASÁ vb. I. tr. 1. A trage, a însemna pe o suprafață linia unui drum, conturul unui desen etc.; a însemna pe o piesă brută elementele necesare pentru prelucrarea ei. 2. A indica, a da directive în ceea ce privește o acțiune, o activitate etc. ♦ A arăta esențialul într-o chestiune etc.; a schița, a descrie. [< fr. tracer, cf. germ. trassieren, it. tracciare]. verb tranzitiv trasa

TRASÁ vb. tr. 1. a însemna pe o suprafață linia unui drum, conturul unui desen etc.; a însemna pe o piesă brută elementele necesare pentru prelucrarea ei. 2. a indica, a da directive în ceea ce privește o acțiune, o activitate etc. ◊ a arăta esențialul într-o chestiune etc.; a schița, a descrie. (< fr. tracer) verb tranzitiv trasa

trasá (a ~) vb., ind. prez. 3 traseáză verb tranzitiv trasa

trasà v. a trage sau emite o poliță (= it. trassare). verb tranzitiv trasà

TRASÁ, trasez, vb. I. Tranz. 1. A însemna pe o suprafață linia sau desenul unui drum, al unui plan, al unei figuri geometrice etc.; spec. a însemna pe o piesă brută conturul suprafețelor de prelucrat. 2. A indica, a da directive în vederea unei acțiuni sau a unei activități; a arăta prin câteva idei generale ceea ce este esențial într-o problemă, într-o situație etc.; a schița. – Din fr. tracer. verb tranzitiv trasa

*traséz v. tr. (fr. tracer). Trag (însemn) pe teren (saŭ pe plan) linia unuĭ drum care trebuĭe să fie făcut: a trasa un drum. verb tranzitiv trasez

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului trasat

trasat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular trasat trasatul trasa trasata
plural trasați trasații trasate trasatele
genitiv-dativ singular trasat trasatului trasate trasatei
plural trasați trasaților trasate trasatelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z