TRANSMÍSIE s.f. 1. Dispozitiv cu ajutorul căruia se transmite mișcarea de la un organ de mașină la altul sau de la o mașină la alta. 2. V. transmisiune. [Gen. -iei. / < fr. transmission]. substantiv feminintransmisie
TRANSMÍSIE s. f. ansamblu de organe de mașină, mecanisme, dispozitive cu ajutorul cărora se transmite mișcarea de la un organ la altul. (< fr. transmission) substantiv feminintransmisie
!transmísie (tran-smi-si-e/trans-mi-)/transmisiúne1 (tran-smi-si-u-/trans-mi-) (transmitere, mecanism) s. f., art. transmísia (-si-a)/transmisiúnea, g.-d. art. transmísiei/transmisiúnii; pl. transmísii/transmisiúni, art. transmísiile/transmisiúnile substantiv feminintransmisie
TRANSMÍSIE s. f. v. transmisiune. substantiv feminintransmisie
*transmisiúne f. (lat. transmissio, -ónis. V. misiune). Acțiunea de a transmite. Curea de transmisiune, curea pusă pe doŭă roate ale uneĭ mașinĭ p. ca învîrtiturile (forța) să se transmită la cea cu diametru maĭ mare. – Și -ísie. substantiv feminintransmisiune
transmisi(un)e f. 1. acțiunea de a transmite și rezultatul acestei acțiuni; 2. circulațiune sau negociațiune de titluri; 3. comunicațiune de mișcare dela un organ la altul. substantiv feminintransmisiune
transmisie substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | transmisie | transmisia |
plural | transmisii | transmisiile | |
genitiv-dativ | singular | transmisii | transmisiei |
plural | transmisii | transmisiilor |