transige definitie
- Vezi aici mai multe rimetransige
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cutr
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cutra
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuge
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuige
*transíg, -ís (inuz.), a -íge v. intr. (lat. tráns-igo, -ígere, -áctum, d. trans, dincolo, și ágere, a mîna. V. transacțiune). Fac o transacțiune [!], mă înțeleg fără proces. Fig. Fac concesiunĭ unde n´ar trebui: cine-ĭ gentilom să nu transigă cu onoarea ! verbtransig
TRANSÍGE vb. III. intr. (Rar) A aplana un conflict prin concesii reciproce, a ajunge la un compromis. [P.i. transíg. / < fr. transiger, it., lat. transigere]. verbtransige
TRANSÍGE vb. intr. a aplana un conflict prin concesii reciproce, a ajunge la un compromis. ◊ (jur.) a pune capăt unui proces. (< fr. transiger, lat. transigere) verbtransige
Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluitransige
| transige verb | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a)transige | transigere | — | transigând | singular | plural | ||
| transigând | transigeți | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | transig | (să)transig | transigeam | — | — | |
| a II-a (tu) | transigi | (să)transigi | transigeai | — | — | ||
| a III-a (el, ea) | transige | (să)transigeai | transigea | — | — | ||
| plural | I (noi) | transigem | (să)transigem | transigeam | — | — | |
| a II-a (voi) | transigeți | (să)transigeți | transigeați | — | — | ||
| a III-a (ei, ele) | transig | (să)transigă | transigeau | — | — | ||