reduceri si promotii 2018
Definitie transă - ce inseamna transă - Dex Online

transă definitie

TRÁNSĂ s.f. Stare de pierdere a voinței în care se află o persoană supusă hipnozei. [< fr. transe]. substantiv feminin transă

TRÁNSĂ s. f. stare de pierdere a voinței în care se află o persoană supusă hipnozei. (< fr. transe) substantiv feminin transă

tránsă (stare psihică) s. f., g.-d. art. tránsei; pl. tránse substantiv feminin transă

TRÁNSĂ, transe, s. f. Stare de conștiență modificată, caracterizată prin reducerea sensibilității la stimuli și chiar o pierdere temporară a contactului cu mediul ambiant, indusă prin hipnoză, substanțe psihotrope sau practici religioase. – Din fr. transe. substantiv feminin transă

TRÁNȘĂ s.f. 1. Fiecare dintre părțile în care este împărțit un lucru sau un grup de lucruri care se produc, se distribuie în rate succesive; parte. 2. Fiecare dintre fețele laterale ale unei cărți, care rezultă prin tăierea transversală a filelor. [< fr. tranche]. substantiv feminin tranșă

tranșă v. fig. a rezolva dintr’odată: a tranșa o dificultate. substantiv feminin tranșă

TRÁNȘĂ s. f. 1. fiecare dintre părțile în care este împărțit un lucru sau un grup de lucruri ce se produc, se distribuie în rate succesive; parte. 2. fiecare dintre fețele laterale ale unei cărți care rezultă prin tăierea transversală a filelor. (< fr. tranche) substantiv feminin tranșă

tránșă (parte, porție) s. f., art. tránșa, g.-d. art. tránșei; pl. tránșe substantiv feminin tranșă

TRÁNȘĂ, tranșe, s. f. 1. Fiecare dintre părțile în care sunt divizate lucrurile ce urmează să fie produse sau distribuite în etape succesive; parte, porție. ♦ Fiecare dintre porțiunile anatomice în care este separată carnea tăiată, în vederea sortării pe calități și a formării de pachete preambalate. 2. Suprafața formată de marginile tăiate ale foilor unei cărți, ale unui registru etc., uneori vopsită sau aurită. – Din fr. tranche. substantiv feminin tranșă

TRANȘÁ vb. I. tr. 1. A tăia (și a sorta) carnea destinată preparării mâncării, consumului. ♦ A tăia în lame, în plăci (marmură etc.). 2. A ajunge la o înțelegere, a rezolva repede o chestiune, o dificultate. [P.i. 3,6 -șează, ger. -șând. / < fr. trancher]. verb tranzitiv tranșa

tranșá (a ~) vb., ind. prez. 3 tranșeáză, 1 pl. tranșắm verb tranzitiv tranșa

TRANȘÁ vb. tr. 1. a tăia și sorta carnea destinată preparării mâncării, consumului. ◊ a tăia în lame, în plăci (marmură etc.). 2. a rezolva printr-o decizie categorică o chestiune, o dificultate. (< fr. trancher) verb tranzitiv tranșa

tranșá (-șéz, -át), vb. – A tăia, a separa. Fr. trancher.Der. tranșe, s. f. (parte dintr-un întreg), din fr. tranche; tranșee, s. f. (șanț întărit), din fr. tranchée. verb tranzitiv tranșa

TRANȘÁ, tranșez, vb. I. Tranz. 1. A rezolva repede și definitiv o dificultate, un conflict etc. 2. A separa, în porțiuni anatomice, după sortimente, calitate etc., carnea unui animal tăiat pentru consum. – Din fr. trancher. verb tranzitiv tranșa

*tranșéz v. tr. (fr. trancher, a tăĭa, a reteza). Rezolv (decid) dintr´o dată: a tranșa o chestiune, o dificultate. verb tranzitiv tranșez

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului transă

transă   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular transă transa
plural transe transele
genitiv-dativ singular transe transei
plural transe transelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z