tractor definitie

TRACTÓR s.n. 1. Vehicul automotor cu mare putere de tracțiune, folosit în agricultură și în industrie pentru a remorca sau a pune în acțiune diverse unelte, mașini sau vehicule. 2. Tractor de sudare = instalație formată dintr-un cărucior autopropulsat, care se folosește la sudura automată pe lungimi mari. [< fr. tracteur]. substantiv neutrutractor

TRACTÓR s. n. 1. vehicul automotor cu mare putere de tracțiune, folosit pentru a remorca sau a pune în acțiune diverse unelte, mașini sau vehicule. 2. ~ de sudare = cărucior autopropulsat la sudarea automată pe lungimi mari. (< fr. tracteur) substantiv neutrutractor

tractor, tractoare s. n. (deț.) dispozitiv pentru aprins țigara, confecționat dintr-un rulment fără bile, o cutie, o cârpă carbonizată și o lamă îndoită. substantiv neutrutractor

tractór s. n., pl. tractoáre substantiv neutrutractor

TRACTÓR, tractoare, s. n. Autovehicul cu mare putere de tracțiune folosit, în agricultură și în industrie, pentru tractarea și acționarea unor utilaje; p. ext. vehiculul împreună cu utilajul pe care îl remorchează. – Din fr. tracteur. substantiv neutrutractor