trândăvit definitie

TRÂNDĂVÍT2, -Ă, trândăviți, -te, adj. (Rar) Trândav, leneș, moleșit. – V. trândăvi. adjectiv trândăvit

trândăvít s. n. adjectiv trândăvit

TRÂNDĂVÍT s. n. Trândăvie. – V. trândăvi. adjectiv trândăvit

trândăví (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. trândăvésc, imperf. 3 sg. trândăveá; conj. prez. 3 să trândăveáscă verb trândăvi

trândăvì v. a fi trândav. verb trândăvì

TRÂNDĂVÍ, trândăvesc, vb. IV. Intranz. A trăi în trândăvie, a-și petrece vremea lenevind; a lenevi. – Din trândav. verb trândăvi

trîndăvésc v. tr. Fac trîndav. V. intr. Trăĭesc în trîndăvie. V. refl. Mă fac trîndav. – În Cov. trînt-. V. lenevesc. verb trîndăvesc

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului trândăvit

trândăvit   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular trândăvit trândăvitul trândăvi trândăvita
plural trândăviți trândăviții trândăvite trândăvitele
genitiv-dativ singular trândăvit trândăvitului trândăvite trândăvitei
plural trândăviți trândăviților trândăvite trândăvitelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z