torpilor definitie

credit rapid online ifn

TORPILÓR s.n. Navă (ușoară) de luptă, cu viteză mare, care atacă alte nave mai ales cu torpile. // s.m. Marinar specializat în manevrarea și lansarea torpilelor. // adj. Vedetă torpiloare = navă ușoară de luptă, cu tonaj mic și viteză foarte mare, înzestrată cu tuburi de lansare a torpilelor, cu grenade antisubmarine și cu armament antiaerian. [Cf. fr. torpilleur]. substantiv neutrutorpilor

TORPILÓR, -OÁRE I. adj. (despre nave, avioane, submarine) înzestrat cu instalații lanstorpile. II. s. n. navă militară de tonaj mic, rapidă, dotată cu instalații de lansare a torpilelor. III. s. m. marinar specializat în manevrarea și lansarea torpilelor. (< fr. torpilleur) substantiv neutrutorpilor

credit rapid online ifn

torpilór s. n., pl. torpiloáre substantiv neutrutorpilor

*torpilór n., pl. oare (fr. torpilleur). Mar. Bastiment mic și răpede [!] care aruncă torpile. V. vedetă. substantiv neutrutorpilor

torpilor n. luntre de aruncat sau de așezat torpile. substantiv neutrutorpilor

TORPILÓR, torpiloare, s. n. Navă de război ușoară și rapidă, înzestrată pentru lansarea torpilelor. – Din fr. torpilleur. substantiv neutrutorpilor

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluitorpilor

torpilor  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular torpilor torpilorul
plural torpiloare torpiloarele
genitiv-dativ singular torpilor torpilorului
plural torpiloare torpiloarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z