TOPSÍN1 s. n. (tenis /de masă/) lovitură a mingii de jos în sus, ușor oblic înainte. (după engl. top-side) substantiv neutrutopsin
TOPSPÍN1 s.n. Lovitură de atac la tenis de masă, în urma căreia mingea urmează o traiectorie neprevăzută. [Cf. engl. topspin]. substantiv neutrutopspin
topspín s. n. substantiv neutrutopspin
TOPSPÍN s. n. Lovitură de atac la tenis (de masă), în urma căreia mingea urmează o traiectorie neprevăzută. [Var.: topsín s. n.] – Din engl. topspin. substantiv neutrutopspin
topspin substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | topspin | topspinul |
plural | topspine | topspinele | |
genitiv-dativ | singular | topspin | topspinului |
plural | topspine | topspinelor |