TÓMBOLĂ s.f. Loterie cu obiecte. [< it., fr. tombola]. substantiv feminintombolă
*tómbola f., pl. e (it. tómbola, d. tombolare, „a face tumbe”, pin [!] aluz. la învîrtirea sorților. V. tumbă). Loterie de societate în care se cîștigă diferite obĭecte. substantiv feminintombola
tómbolă (loterie) s. f., g.-d. art. tómbolei; pl. tómbole substantiv feminintombolă
tombolă f. un fel de loterie de societate. substantiv feminintombolă
TÓMBOLĂ, tombole, s. f. Loterie organizată la serbări, baluri etc. la care se câștigă diferite obiecte. [Acc. și: tombólă] – Din fr., it. tombola. substantiv feminintombolă
TÓMBOLO s.n. Limbă de nisip care unește o insulă litorală de țărm. [< it. tombolo]. substantiv neutrutombolo
TÓMBOLO s. n. limbă de nisip care unește o insulă litorală de țărm. (< it. tombolo) substantiv neutrutombolo
tómbolo (limbă de nisip) s. n. substantiv neutrutombolo
tombolo substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | tombolo | tomboloul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | tombolo | tomboloului |
plural | — | — |