toltéu (-éie), s. n. – Coș mare. Mag. töltö (Candrea). temporartolteu
toltéŭ și teltéŭ n., pl. eĭe (ung. töltö, care umple, adică „coș de turnat, de umplut”). Vest. Tîrnă, coș lat cu doŭă toarte. – În Arg. chelteŭ. temporartolteŭ