reduceri si promotii 2018
Definitie tit - ce inseamna tit - Dex Online
Alege sensul dorit: tit - invariabil tit - temporar

tit definitie

țiț/țiț-țíț (reg.) interj. invariabil țiț

ȚIȚ interj. (Reg.) Cuvânt care redă chițăitul șoarecelui. ◊ Expr. Nici țiț = niciun cuvânt, nici cârc, nici pis. – Onomatopee. invariabil țiț

țiț-țíț v. țiț invariabil țițțiț

tit, V. titlu. temporar tit

*títlu n., pl. urĭ (ngr. titlos, vsl. d. lat. titulus, fr. titre). Inscripțiune pusă în capu uneĭ cărțĭ orĭ uneĭ împărțirĭ a cărțiĭ și care arată cuprinsu. Grad de boĭerie (de nobleță) saŭ grad academic saŭ grad de funcțiune: titlu de duce, de doctor, de profesor universitar. Epitet de onoare: titlu de domn al Țăriĭ Româneștĭ, de mitropolit al Moldoveĭ. Epitet în general: titlu de amic. Nume care arată o relațiune socială: titlu de tată. Hîrtie de valoare în finanțe: titlu de rentă. Gradu de puritate al auruluĭ și argintuluĭ în aliaj: monetă [!] cu titlu legal. Cu titlu de, ca, în calitate de: cu titlu de proprietar, de moștenitor, de amic, de comandant. Cu titlu gratuit, gratis. – L. V. titlu, títul, tit; în Trans. titulă și titlă. Și titulúș, titlúș, titĭulúș, tĭutĭuluș (după pron. ung.). temporar titlu

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului tit

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z