tipos definitie

tipós (tiposuri), s. n. – Tip, imagine, figură. Ngr. τύπος (Murnu 57). Sec. XVII, înv. Este dubletul lui tip, s. n. (tip, individ), din fr. type; der. tipic, adj., din fr. typique; tipesă, s. f., din fr. typesse; prototip, s. n., din fr. prototype. Cf. tip. Der. tiposi, vb. (a forma, a compune), sec. XVII, înv., din ngr. τυπόνω, viitor τυπώσω (Tiktin), poate cuvînt identic cu a tiposi, vb. (Trans. de N, a conveni, a-i veni bine). substantiv neutrutipos

TIPÓS, tiposuri, s. n. (Înv.) Chip, făptură; tip, exemplar, specimen. – Ngr. typos. substantiv neutrutipos