tinichea definitie

tinicheá (-éle), s. f.1. Tablă. – 2. (Fam.) Decorație, medalie. – 3. (Adv.) Lefter, fără bani. – Var. înv. tenechea. Mr. tiniché, megl. tinichiie. Tc. teneke (Roesler 604; Șeineanu, II, 360; Lokotsch 2065; Ronzevalle 68), cf. ngr. τετεϰές; alb., bg. teneke, sb. tenegjika.Der. tinicher, s. m. (Trans., tinichigiu); tinichigiu, s. m. (meseriaș care lucrează cu metale), din tc. tenekeci; tinichigerie (var. Trans. tinicherie), s. f. (atelierul tinichigiului). substantiv feminintinichea

tinichea, tinichele s. f. (iron.) 1. însemn de grad al subofițerilor din armată și poliție 2. decorație substantiv feminintinichea

tinicheá și (nord) tenecheá f., pl. ele (turc. teneké, ngr. tenekés, bg. tenekiĭa). Tablă, foaĭe de metal, maĭ ales de fer, spoită cu cositor saŭ nu, întrebuințată la acoperit casele, la făcut vase de bucătărie ș. a. Cană de tinichea de luat apă: bea apă din tinichea (V. ibric). Munt. Pop. Scîndură supțire [!] de brad. Iron. Decorațiune, medalie: a umbla după tinichele. A lega unuĭ cîne [!] tinicheaŭa de coadă, a-ĭ lega de coadă un vas de tinichea, de al căruĭ zgomot el se sperie și fuge chelălăind pînă ce se rupe sfoara. (Un obiceĭ sălbatic). Adv. A rămînea tinichea, a rămînea afif, lefter, fără nicĭ un ban. substantiv feminintinichea

tinicheá s. f., art. tinicheáua, g.-d. art. tinichélei; (obiecte) pl. tinichéle, art. tinichélele substantiv feminintinichea

tinichea (tenechè) f. 1. tablă de fier spoită cu cositor: acoperiș de tinichea; 2. urcior de tinichea: o tinichea cu apă; 3. scândurică de brad (subțire ca tinicheaua): canaturi căptușite cu tinichele OD.; 4. pop. sgardă, mai ales proastă (de tinichea): să lege câinelui tinicheaua de gât; 5. fam. (și ironic) decorație, medalie: de acum să vedeți bontonuri și tenechele Al. 6. fig. sărac lipit: trage pe dracul de coadă, adică de tinichea. [Mold; tenechè = turc. TENEKÈ]. substantiv feminintinichea

TINICHEÁ, tinichele, s. f. 1. Placă sau foaie subțire de tablă de oțel având diverse utilizări. ♦ (Depr.) Metal de calitate inferioară. ◊ Expr. A fi (sau a rămâne, a ajunge ori a lăsa pe cineva) tinichea = a fi (sau a rămâne, a ajunge ori a lăsa pe cineva) lipsit de orice bun material. 2. Cutie, vas, recipient făcut din tablă. 3. (Depr.) Decorație, medalie. 4. (Reg.) Scândură subțire (de brad). – Din tc. teneke. substantiv feminintinichea

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluitinichea

tinichea  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tinichea tinicheaua
plural tinichele tinichelele
genitiv-dativ singular tinichele tinichelei
plural tinichele tinichelelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z