tetravanghel definitie

tetravánghel n., pl. e (ngr. tetraevangélion). Evangeliar, carte care cuprinde cele patru evangheliĭ. – Pop. tatrav-, tratav-. substantiv neutrutetravanghel

tetravanghel n. carte ce conține cele patru evanghelii. [Gr. mod.]. substantiv neutrutetravanghel

TETRAVÁNGHEL s. n. v. tetraevanghel. substantiv neutrutetravanghel

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluitetravanghel

tetravanghel  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tetravanghel tetravanghelul
plural tetravanghele tetravanghelele
genitiv-dativ singular tetravanghel tetravanghelului
plural tetravanghele tetravanghelelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z