tetrad definitie

TETRÁD, tetrade, s. n. (Rusism înv.) Caiet. – Rus tetrad'. substantiv neutrutetrad

tartáj n., pl. e (din maĭ vechiŭ trataj, trătaj, tetrad, caĭet broșură, cărticică, d. ngr. -etrádi, rus. tetrádĭ, vsl. tatratŭ, totradŭ, care e vgr. tetrádion, lat. quaternum, de unde it. quaderno și fr. cahier, caĭet. Din tetrad s´a făcut un pl. masc. -azĭ, apoĭ un sing. -az cu pl. tot masc. -ajĭ, și de aci trataj și tartaj. V. tetrad). Mold. nord. Scoarță de carte. – Pl. m. trătajĭ (Cr.), „caĭete, cărticele”, e neobișnuit în limba de acum. V. doască. substantiv neutrutartaj

tetrád n., pl. e (ngr. tetrádi, rus. tetrádi. V. tartaj). Vechĭ. Caĭet. substantiv neutrutetrad