tescuire definitie

credit rapid online ifn

tescuire, tescuiri s. f. (intl.) anchetă severă. substantiv feminintescuire

tescuíre s. f., g.-d. art. tescuírii; pl. tescuíri substantiv feminintescuire

credit rapid online ifn

TESCUÍRE, tescuiri, s. f. Acțiunea de a tescui și rezultatul ei. – V. tescui. substantiv feminintescuire

tescui, tescuiesc v. t. (intl.) a ancheta sever pe cineva. verb tranzitivtescui

tescuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tescuiésc, imperf. 3 sg. tescuiá; conj. prez. 3 să tescuiáscă verb tranzitivtescui

tescuì v. a stoarce cu teascul. [Slav. TĬESKOVATI]. verb tranzitivtescuì

TESCUÍ, tescuiesc, vb. IV. Tranz. A presa struguri, fructe, pentru a stoarce mustul; a pune la teasc. ♦ Fig. A strânge, a apăsa, a îndesa; a ticsi. – Din sl. tĕskovati. verb tranzitivtescui

tescuĭésc v. tr. (vsl. tĭeskovati sen, a se tescui, tiskati, a tescui. V. ticsesc). Pun la teasc (storc orĭ îndes). verb tranzitivtescuĭesc

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluitescuire

tescuire  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tescuire tescuirea
plural tescuiri tescuirile
genitiv-dativ singular tescuiri tescuirii
plural tescuiri tescuirilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z