tescovínă și ti- f., pl. e (vsl. *tĭeskovina, *tiskovina). Fructe stoarse rămase în teasc (comină). Rachiŭ din aceste fructe. V. hoștină. substantiv feminintescovină
!tescovínă s. f., g.-d. art. tescovínei; (porții, sorturi) pl. tescovíne substantiv feminintescovină
tescovină f. rămășiță din struguri după scurgerea mustului, rachiu de fructe. [Și tescuină, derivat din tescuì]. substantiv feminintescovină
TESCOVÍNĂ, (2) tescovine, s. f. 1. Ceea ce rămâne după stoarcerea fructelor, mai ales a strugurilor sau a sfeclei de zahăr; boștină. 2. Băutură alcoolică obținută prin fermentarea și distilarea resturilor rămase după stoarcerea mustului din struguri. – Cf. sl. tĕskŭ. substantiv feminintescovină
tescovină | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | tescovină | tescovina |
plural | tescovine | tescovinele | |
genitiv-dativ | singular | tescovine | tescovinei |
plural | tescovine | tescovinelor |