TERASÁRE s.f. Acțiunea de a terasa. ♦ Metodă de combatere a eroziunii produse de ape de scurgere, constând în executarea pe terenurile înclinate a unui sistem de terase. [< terasa]. substantiv femininterasare
TERASÁRE s. f. acțiunea de a terasa. ◊ metodă de combatere a eroziunii produse de ape de scurgere, constând în executarea pe terenurile înclinate a unui sistem de terase. (< terasa) substantiv femininterasare
TERASÁ vb. I. tr. A executa terasamente, a consolida (cu pământ). [< fr. terrasser]. verb tranzitivterasa
TERASÁ vb. tr. a executa terasamente, a consolida (cu pământ). (< fr. terrasser) verb tranzitivterasa
TERASÁ, terasez, vb. I. Tranz. A amenaja terasamente pe un teren. – Din fr. terrasser. verb tranzitivterasa
terasare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | terasare | terasarea |
plural | terasări | terasările | |
genitiv-dativ | singular | terasări | terasării |
plural | terasări | terasărilor |