teoretic definitie

credit rapid online ifn

TEORÉTIC, -Ă adj. Referitor la teorie; întemeiat pe teorie. ♦ Specific teoriei; (p. ext.) abstract, rupt de practică. [< germ. theoretisch]. adjectivteoretic

TEORÉTIC, -Ă adj. 1. referitor la teorie; bazat pe teorie. ◊ specific teoriei; (p. ext.) abstract, rupt de practică; speculativ. 2. (și adv.) în mod abstract. (< germ. theoretisch, fr. théorétique, lat. theoreticus) adjectivteoretic

credit rapid online ifn

*teorétic, -ă adj. (vgr. theoretikós, contemplativ, intelectual, teoretic). Făcut pin [!] teorie, demonstrat numaĭ pin vorbă, pin scris orĭ pin desemn [!] (nu în realitate, nu în practică): învățămîntu teoretic trebuĭe întregit pin cel practic. Subst. Om priceput în teorie, teoretician. Adv. Din punct de vedere teoretic. – Fr. théorique, ceĭa ce e fals, că vgr. theorikós înseamnă „relativ la spectacule [!]”. adjectivteoretic

teorétic (te-o-) adj. m., pl. teorétici; f. teorétică, pl. teorétice adjectivteoretic

teoretic a. ce ține de teoriei. adjectivteoretic

TEORÉTIC, -Ă, teoretici, -ce, adj. Privitor la teorie; bazat pe teorie (nu pe experiment); referitor la conținutul de idei. ♦ Care este de natura teoriei, care nu afectează activitatea practică. ♦ Abstract, noțional, conceptual; speculativ. [Pr.: te-o-] – Din germ. theoretisch, lat. theoreticus. adjectivteoretic

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluiteoretic

teoretic  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular teoretic teoreticul teoretică teoretica
plural teoretici teoreticii teoretice teoreticele
genitiv-dativ singular teoretic teoreticului teoretice teoreticei
plural teoretici teoreticilor teoretice teoreticelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z