tentativă definitie

TENTATÍVĂ s.f. Acțiune întreprinsă în scopul de a realiza ceva, fără a avea însă siguranța izbândei; încercare (neizbutită). ♦ (Jur.) Încercare de a săvârși o infracțiune. [Cf. fr. tentative, it. tentativo]. substantiv feminin tentativă

TENTATÍVĂ s. f. 1. acțiune întreprinsă în scopul de a realiza ceva, fără siguranța izbânzii; încercare (neizbutită). 2. (jur.) încercare de a săvârși o infracțiune. (< fr. tentative) substantiv feminin tentativă

tentativă, tentative s. f. (deț.) deținut care se străduiește să obțină o poziție cât mai convenabilă în penitenciar. substantiv feminin tentativă

*tentatívă f., pl. e (fr. tentative, d. mlat. tentativa). Încercare: tentativă de furt. substantiv feminin tentativă

tentatívă s. f., g.-d. art. tentatívei; pl. tentatíve substantiv feminin tentativă

tentativă f. încercare de a face să reușească ceva. substantiv feminin tentativă

TENTATÍVĂ, tentative, s. f. Acțiune întreprinsă în scopul de a realiza ceva, fără siguranța izbânzii; încercare (neizbutită). ♦ (Jur.) Încercare de a săvârși o infracțiune. – Din fr. tentative. substantiv feminin tentativă

tentativă de sarmale expr. (deț.) amestec de arpacaș cu varză. substantiv feminin tentativădesarmale

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului tentativă

tentativă   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tentati tentativa
plural tentative tentativele
genitiv-dativ singular tentative tentativei
plural tentative tentativelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z