reduceri si promotii 2018
Definitie tencuit - ce inseamna tencuit - Dex Online

tencuit definitie

tencuít s. n. adjectiv tencuit

TENCUÍT1 s. n. Acțiunea de a tencui și rezultatul ei; tencuire. – V. tencui. adjectiv tencuit

TENCUÍT2, -Ă, tencuiți, -te, adj. Acoperit cu tencuială. – V. tencui. adjectiv tencuit

tencuí (-uésc, -ít), vb. – A acoperi zidul cu un strat de mortar. – Var. înv. tincui. Germ. tünchen „a albi” prin intermediul pol. tynkowac (Cihac, II, 407; Tiktin). – Der. tencuială, s. f. (strat de mortar); tencuitor, s. m. (meseriaș care tencuiește). verb tranzitiv tencui

tencui, tencuiesc v. t. a bate. verb tranzitiv tencui

tencuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tencuiésc, imperf. 3 sg. tencuiá; conj. prez. 3 să tencuiáscă verb tranzitiv tencui

tencuì v. 1. a da cu tencueală un perete; 2. a așterne cu ghips. [Pol. TYNKOWAC (din nemț. tünchen)]. verb tranzitiv tencuì

TENCUÍ, tencuiesc, vb. IV. Tranz. A acoperi un zid sau un tavan cu tencuială. – Din ucr. tyn’kuvaty. verb tranzitiv tencui

tencuĭésc v. tr. (rut. tinkuvati, pol. tynkowač, d. germ. tünchen, a vărui, tünche, spoĭală, care vine d. lat. túnica, cămașă). Acoper [!] un zid cu un strat de tencuĭală. V. văruĭesc, spoĭesc, sclivisesc, muruĭesc. verb tranzitiv tencuĭesc

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului tencuit

tencuit   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tencuit tencuitul tencui tencuita
plural tencuiți tencuiții tencuite tencuitele
genitiv-dativ singular tencuit tencuitului tencuite tencuitei
plural tencuiți tencuiților tencuite tencuitelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z