reduceri si promotii 2018
Definitie tempera - ce inseamna tempera - Dex Online
Alege sensul dorit: tempera - substantiv feminin tempera - verb tranzitiv

tempera definitie

TÉMPERA s.n. 1. Culoare obținută prin amestecarea ei cu lianți pe bază de substanțe albuminoide sau gelatinoase. 2. Procedeu de pictură care întrebuințează astfel de culori. [Pl. invar. / < it. tempera]. substantiv feminin tempera

TÉMPERA1 s. f procedeu în tehnica picturii prin amestecarea culorii cu lianți pe bază de substanțe albuminoide sau gelatinoase; culoarea însăși. ◊ pictura realizată. (< it. tempera) substantiv feminin tempera

témpera1 s. f. substantiv feminin tempera

temperá2 (a ~) vb., ind. prez. 3 tempereáză substantiv feminin tempera

TÉMPERA1 s. f. 1. Vopsea obținută prin amestecarea ei cu lianți pe bază de substanțe albuminoide sau gelatinoase. 2. Procedeu în tehnica picturii în care se folosesc culori tempera1 (1). ♦ Pictură realizată prin acest procedeu. – Din it. tempera. substantiv feminin tempera

TEMPERÁ vb. I. tr. A modera, a micșora; a potoli, a domoli (un sentiment, o acțiune, o tendință). [< fr. tempérer, cf. lat. temperare]. verb tranzitiv tempera

TEMPERÁ2 vb. tr., refl. a (se) modera, a (se) atenua; a (se) potoli, a (se) domoli. (< fr. tempérer, lat. temperare) verb tranzitiv tempera

temperà v. 1. a micșora prisosul unei calități: a tempera tăria vinului cu apă; 2. Med. a alina, a ușuia; 3. fig. a pune o măsură dreaptă: a tempera blândețea și severitatea. verb tranzitiv temperà

TEMPERÁ2, temperez, vb. I. Tranz. A potoli, a modera, a domoli (un sentiment, o acțiune, o dorință etc.) ◊ Refl. Vântul s-a mai temperat. – Din fr. tempérer, lat. temperare. verb tranzitiv tempera

*temperéz v. tr. (lat. témpero, -ráre. V. stîmpăr). Stîmpăr, moderez: a tempera căldura. Fig. Astîmpăr, liniștesc, alin: bătrîneța temperează pasiunile. verb tranzitiv temperez

Sinonime, conjugări si rime ale cuvantului tempera

tempera   substantiv feminin infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) tempera temperare temperat temperând singular plural
temperând temperați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) temperez (să) temperez temperam temperai temperasem
a II-a (tu) temperezi (să) temperezi temperai temperași temperaseși
a III-a (el, ea) temperea (să) temperai tempera temperă temperase
plural I (noi) temperăm (să) temperăm temperam temperarăm temperaserăm
a II-a (voi) temperați (să) temperați temperați temperarăți temperaserăți
a III-a (ei, ele) temperea (să) tempereze temperau tempera temperaseră
tempera   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tempera temperând
plural temperea temperezi
genitiv-dativ singular temperare temperez
plural temperat temperea
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z