tehnologie definitie

TEHNOLOGÍE s.f. 1. Știință a procedeelor și mijloacelor de fabricare și de prelucrare a materialelor. 2. Ansamblul proceselor, metodelor, procedeelor, operațiilor etc. folosite pentru obținerea unui anumit produs. 3. (Rar) Tehnică. [Gen. -iei. / < engl. technology, fr. technologie, cf. gr. techne – artă, logos – studiu]. substantiv feminin tehnologie

TEHNOLOGÍE s. f. 1. știință a metodelor și a mijloacelor de prelucrare a materiilor prime, a materialelor și a datelor. 2. ansamblul proceselor, al metodelor, operațiilor etc. pentru realizarea unui anumit produs (< fr. technologie) substantiv feminin tehnologie

*tehnologíe și tecn- f. (vgr. tehnologia). Știința artelor și meseriilor în general. Totalitatea terminilor [!] tehnicĭ aĭ uneĭ arte orĭ uneĭ științe. Odinioară, morfologie (o parte a gramaticiĭ). substantiv feminin tehnologie

tehnologíe s. f., art. tehnología, g.-d. art. tehnologíei; pl. tehnologíi, art. tehnologíile substantiv feminin tehnologie

tehnologie f. 1. tratat despre arte în genere; 2. totalitatea termenilor proprii unei arte sau meserii; 3. od. în special, partea gramaticei numită astăzi morfologie: fiecare inventa o etimologie și o tehnologie proprie NEGR. substantiv feminin tehnologie

TEHNOLOGÍE, tehnologii, s. f. 1. Știință a metodelor și a mijloacelor de prelucrare a materialelor. 2. Ansamblul proceselor, metodelor, operațiilor etc. utilizate în scopul obținerii unui anumit produs. – Din fr. technologie. substantiv feminin tehnologie

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului tehnologie

tehnologie   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tehnologie tehnologia
plural tehnologii tehnologiile
genitiv-dativ singular tehnologii tehnologiei
plural tehnologii tehnologiilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z