*taríf n., pl. e și urĭ, și *tarífă f., pl. e (fr. tarif, d. it. tariffa, care vine d. ar. ta῾arifa, notificare: rus. tarif). Tabloŭ de prețurĭ saŭ de taxe: tarif vamal. temporartarif
tarif(ă) n. și f. tablou ce indică prețul unor lucruri, taxă de intrare, ieșire sau trecere: tarif(ă) vamal(ă). temporartarifă
TARIFÁ vb. tr. a fixa, a aplica un tarif. (< fr. tarifer) verb tranzitivtarifa
tarifá (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 tarifeáză verb tranzitivtarifa
tarifà v. a fixa prețul, a taxa: a tarifa mărfuri. verb tranzitivtarifà
TARIFÁ, tarifez, vb. I. Tranz. (Rar) A supune unui tarif, a taxa. – Din fr. tarifer. verb tranzitivtarifa
*tariféz v. tr. (d. tarif; fr. tarifer). Stabilesc pin [!] tarif (prețurile, taxele): a tarifa mărfurile. Fig. A tarifa conștiința cuĭva, a fixa prețu cu care aĭ putea-o cumpăra. verb tranzitivtarifez