Alege sensul dorit: tarabulus -substantiv neutru tarabulus -temporar

tarabulus definitie

credit rapid online ifn

*tarabulús, -ós, -úz și -olús n., pl. urĭ (turc. Tarabulús, Tripolis, un oraș din Siria. V. tripoli). Sec. 18-19. Legătură de cap, taclit. substantiv neutrutarabulus

tarabulús (înv.) s. n., pl. tarabulúse substantiv neutrutarabulus

credit rapid online ifn

tarabulus n. fes tripolitan sau barbaresc, legătură orientală de cap: la cap legat cu un tarabulus GHICA. [Turc. TARABULUȘ, Tripoli]. substantiv neutrutarabulus

TARABULÚS, tarabuluse, s. n. (înv.) Șal oriental care se înfășură în jurul capului sau se purta ca cingătoare. – Din tc. Tarabulus „Tripoli”. substantiv neutrutarabulus

tarabulúș (-șe), s. n. – Țesătură orientală care se folosea ca turban. Tc. tarabulus „Tripoli” (Tiktin). temporartarabuluș

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluitarabulus

tarabulus  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tarabulus tarabulusul
plural tarabuluse tarabulusele
genitiv-dativ singular tarabulus tarabulusului
plural tarabuluse tarabuluselor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z