tapóșnic s. m., pl. tapóșnici substantiv masculintapoșnic
TAPÓȘNIC, tapoșnici, s. m. Plantă erbacee din familia labiatelor, cu flori purpurii, cu frunze înguste, ovale și cu tulpina ramificată și acoperită cu peri moi, îndreptați în jos (Galeopsis ladanum). – Et. nec. substantiv masculintapoșnic
tapoșnic | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | tapoșnic | tapoșnicul |
plural | tapoșnici | tapoșnicii | |
genitiv-dativ | singular | tapoșnic | tapoșnicului |
plural | tapoșnici | tapoșnicilor |