TANTALÍT s.n. Oxid de tantal, de fier și de mangan, mineral cristalizat, de culoare neagră sau roșie-închisă. [< fr. tantalite]. substantiv neutrutantalit
TANTALÍT s. n. mineral cristalizat de fier și mangan, de culoare neagră sau roșie închisă, din care se extrage tantalul1. (< fr. tantalite) substantiv neutrutantalit
tantalít s. n., pl. tantalíturi substantiv neutrutantalit
TANTALÍT, tantalituri, s. n. Mineral compus din fier și mangan, care cristalizează în sistemul rombic de culoare neagră sau roșu-închis, cu luciu semimetalic. – Din fr. tantalite. substantiv neutrutantalit
tantalit substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | tantalit | tantalitul |
plural | tantalituri | tantaliturile | |
genitiv-dativ | singular | tantalit | tantalitului |
plural | tantalituri | tantaliturilor |