tango definitie
- Vezi aici mai multe rimetango
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuta
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cutan
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cugo
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cungo
tîngă (-gi), s. f. – Supărare, chin. – Megl. tǫngă. Sl. tąga (Tiktin). Înv. și Mold. – Der. tîng, adj. (mîhnit, necăjit), Mold., rar.; tîngui, vb. (a se lamenta; a plînge, a deplînge), din sl. tągovati (Miklosich, Slaw. Elem., 50; Cihac, II, 411); tînguială, s. f. (jelanie, plîngere); tînguios (var. tînguielnic), adj. (trist, mîhnit, necăjit); tînguitor, adj. (trist). substantiv feminintîngă
TẤNGĂ, tângi, s. f. (Înv. și arh.) Mâhnire adâncă, jale, amărăciune. – Slav (v. sl. tonga). substantiv feminintângă
tî́ngă f., pl. ĭ (vsl. tonga, vaĭet, doliŭ; sîrb. tuga, rus. tugá, regret). Est. Regret, durere sufletească: o mică tîngă începe s´o roadă (VR. 1911, 11, 245), cu tînga în inimă, mĭ-e tîngă mie. – Și la Dos. V. inat. substantiv feminintîngă
TANGÓ s.n. v. tangou. substantiv neutrutango
*tángo n. fără pl., care ar fi tangourĭ. O melodie și un dans argentinian inventat, pe la 1908 de Tano Guenaro, un Gaucho din tată spaniol și mamă indigenă. substantiv neutrutango
tango n. dans recent venit din Argentina; gesturile și mimica-i necuviincioase au suferit, trecând în Europa, o profundă transformare. substantiv neutrutango
a o da în tango (cu cineva) expr. a minți (pe cineva), a păcăli (pe cineva). substantiv neutruaodaîntango
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluitango
| tango substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | tango | tangoul |
| plural | tangouri | tangourile | |
| genitiv-dativ | singular | tango | tangoului |
| plural | tangouri | tangourilor | |