TANÁNT, -Ă adj. Care conține acid tanic. // s.m. (Chim.) Substanță care are însușirea de a tăbăci pielea; (p. ext.) materie primă naturală care conține o astfel de substanță. [< fr. tannant]. adjectivtanant
TANÁNT s. m. substanță vegetală sau sintetică la tăbăcirea pieilor crude. (< fr. tannant) adjectivtanant
tanánt s. m., pl. tanánți adjectivtanant
TANÁNT, tananți, s. m. Substanță chimică, anorganică sau organică, naturală sau sintetică, care are proprietatea de a tăbăci pieile crude; p. ext. materie primă naturală care conține o astfel de substanță. ◊ (Adjectival) Material tanant. – Din fr. tannant. adjectivtanant
tanant adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | tanant | tanantul | tanantă | tananta |
plural | tananți | tananții | tanante | tanantele | |
genitiv-dativ | singular | tanant | tanantului | tanante | tanantei |
plural | tananți | tananților | tanante | tanantelor |