TANÁGRĂ s.f. (Arheol.) Statuetă de pământ ars care s-a găsit în necropolele din Tanagra. [Pl. -re. / < fr. tanagra, cf. Tanagra – sat în Beoția, Grecia) substantiv feminintanagră
TANÁGRA s. f. 1. figurină de pământ ars, reprezentând femei sau grupuri de copii, care s-a găsit în necropolele din Tanagra. 2. (fig.) tânăr cu forme grațioase. (< fr. tanagra) substantiv feminintanagra
!tanágra (statuetă) (-na-gra) s. f., g.-d. art. tanágrei; pl. tanágre substantiv feminintanagra
*Tanágra (localitate) s. propriu f., g.-d. Tanágrei substantiv feminintanagra
TANÁGRA, tanagre, s. f. Nume dat statuetelor de pământ ars care s-au găsit în necropolele de la Tanagra, în Grecia (iar mai târziu în toată lumea greco-romană). – Din fr. tanagra. substantiv feminintanagra
TANAGRÁ, tanagrale, s. f. Nume dat statuetelor artistice de pământ ars, făcute în Grecia antică (iar mai târziu în toată lumea greco-romană). – Fr. tanagra. substantiv feminintanagra
Tanagra f. orășel în Beoția, celebru pentru figurinele de teracotă lucrate cu măestrie și descoperite acolo într’o veche necropolă. temporartanagra
tanagră | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | tanagră | tanagra |
plural | tanagre | tanagrele | |
genitiv-dativ | singular | tanagre | tanagrei |
plural | tanagre | tanagrelor |