TAMPONÁ vb. I. 1. tr. A atinge ușor și repetat cu un tampon, cu o batistă etc. (o rană sângerândă, o parte transpirată a corpului etc.). 2. refl. A se ciocni, a se lovi. [< fr. tamponner]. verb tranzitivtampona
TAMPONÁ vb. I. tr. a atinge ușor și repetat cu un tampon, cu o batistă etc. (o rană sângerândă, o parte transpirată a corpului etc.). II. refl. (despre vehicule) a se ciocni, a se lovi. (< fr. tamponner) verb tranzitivtampona
tamponá (a ~) vb., ind. prez. 3 tamponeáză verb tranzitivtampona
TAMPONÁ, tamponez, vb. I. 1. Refl. recipr. (Despre vehicule) A se ciocni, a se lovi. 2. Tranz. A atinge ușor și în repetate rânduri o parte a suprafeței corpului cu un tampon (2) sau cu alt obiect pentru a absorbi transpirația sau secrețiile unei răni. – Din fr. tamponner. verb tranzitivtampona
*tamponéz v. tr. (fr. tamponer). Astup cu tampoane. Apes [!] cu tamponu cu sugătoare. Prind între tampoanele vagoanelor și strivesc: un frînar tamponat. verb tranzitivtamponez
tampona verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)tampona | tamponare | tamponat | tamponând | singular | plural | ||
tamponând | tamponați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | tamponez | (să)tamponez | tamponam | tamponai | tamponasem | |
a II-a (tu) | tamponezi | (să)tamponezi | tamponai | tamponași | tamponaseși | ||
a III-a (el, ea) | tamponează | (să)tamponai | tampona | tamponă | tamponase | ||
plural | I (noi) | tamponăm | (să)tamponăm | tamponam | tamponarăm | tamponaserăm | |
a II-a (voi) | tamponați | (să)tamponați | tamponați | tamponarăți | tamponaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | tamponează | (să)tamponeze | tamponau | tamponară | tamponaseră |