www.ReduPedia.ro
Definitie tamburo - ce inseamna tamburo - Dex Online

tamburo definitie

1) tambúr (vechĭ) n., pl. e, și tambură f., pl. e (turc. tambur, pers. tembur, d. vgr. týmpanon și týpanon, tobă, timpină; ngr. tambúrĭ, bg. sîrb. tambura, it. tamburo, fr. tambour, tobă. V. tambur 2). Vechĭ. Un fel de mandolină cu gîtu foarte lung și cu coardele de metal. V. și mandoră. substantiv feminin tambur

TAMBÚRĂ s.f. Mandolină cu gâtul lung și cu coardele de metal, obișnuită la popoarele arabo-persane. [< fr. tambourah]. substantiv feminin tambură

tambúră (-re), s. f. – Lăută. – Var. tambur. Mr. tămbără, megl. tambură. Tc. (per.) tambur (Șeineanu, II, 347; Lokotsch 2015; Ronzevalle 67), cf. ngr. ταμπουρᾶς, bg., sb. tambura, it. tamburo, fr. tambour, sp. atambor.Der. tamburină, s. f., din fr. tambourin; tambur, s. n., din it. tamburo; tambur-major, s. m., din fr. tambour major. substantiv feminin tambură

tambúră (instrument muzical) s. f., g.-d. art. tambúrei; pl. tambúre substantiv feminin tambură

tambură f. mandolină cu gâtul lung și cu coardele de metal: sub alba ta mână tambur’a tăcut BOL. [Turc. TAMBUR, ghitară cu coarda lungă]. substantiv feminin tambură

TAMBÚRĂ, tambure, s. f. Vechi instrument muzical cu coarde de metal, asemănător cu mandolina, dar cu gâtul mai lung decât al acesteia. – Din tc. tambur. substantiv feminin tambură

TAMBÚRO s. n. (muz.) tobă. (< it. tamburo) substantiv neutru tamburo

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului tamburo

tamburo   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular tamburo tamburoul
plural tamburouri tamburourile
genitiv-dativ singular tamburo tamburoului
plural tamburouri tamburourilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z