TAMBURÍN s.n. v. tamburină. substantiv neutrutamburin
tamburin substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | tamburin | tamburinul |
plural | tamburine | tamburinele | |
genitiv-dativ | singular | tamburin | tamburinului |
plural | tamburine | tamburinelor |