Alege sensul dorit: tambura -substantiv feminin tambura -verb

tambura definitie

credit rapid online ifn

1) tambúr (vechĭ) n., pl. e, și tambură f., pl. e (turc. tambur, pers. tembur, d. vgr. týmpanon și týpanon, tobă, timpină; ngr. tambúrĭ, bg. sîrb. tambura, it. tamburo, fr. tambour, tobă. V. tambur 2). Vechĭ. Un fel de mandolină cu gîtu foarte lung și cu coardele de metal. V. și mandoră. substantiv feminintambur

TAMBÚRĂ s.f. Mandolină cu gâtul lung și cu coardele de metal, obișnuită la popoarele arabo-persane. [< fr. tambourah]. substantiv feminintambură

credit rapid online ifn

tambúră (instrument muzical) s. f., g.-d. art. tambúrei; pl. tambúre substantiv feminintambură

tambúră (-re), s. f. – Lăută. – Var. tambur. Mr. tămbără, megl. tambură. Tc. (per.) tambur (Șeineanu, II, 347; Lokotsch 2015; Ronzevalle 67), cf. ngr. ταμπουρᾶς, bg., sb. tambura, it. tamburo, fr. tambour, sp. atambor.Der. tamburină, s. f., din fr. tambourin; tambur, s. n., din it. tamburo; tambur-major, s. m., din fr. tambour major. substantiv feminintambură

tambură f. mandolină cu gâtul lung și cu coardele de metal: sub alba ta mână tambur’a tăcut BOL. [Turc. TAMBUR, ghitară cu coarda lungă]. substantiv feminintambură

TAMBÚRĂ, tambure, s. f. Vechi instrument muzical cu coarde de metal, asemănător cu mandolina, dar cu gâtul mai lung decât al acesteia. – Din tc. tambur. substantiv feminintambură

TAMBURÁ vb. I. intr. (Italienism) A bate toba; (p. ext.) a bate ușor și ritmic în ceva; a tamburina. [< it. tamburare]. verbtambura

TAMBURÁ vb. I. tr. a lustrui suprafața pieselor cu un abraziv. II. intr. a bate în tobă; (p. ext.) a bate ușor și ritmic în ceva; a tamburina. (< it. tamburare) verbtambura

TAMBURÁ, tamburez, vb. I. Intranz. (Rar) A bate toba; p. ext. a bate ușor și ritmic în ceva. – Din tambur. verbtambura

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluitambura

tambura  substantiv feminin infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)tambura tamburare tamburat tamburând singular plural
tamburând tamburați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) tamburez (să)tamburez tamburam tamburai tamburasem
a II-a (tu) tamburezi (să)tamburezi tamburai tamburași tamburaseși
a III-a (el, ea) tamburea (să)tamburai tambura tambură tamburase
plural I (noi) tamburăm (să)tamburăm tamburam tamburarăm tamburaserăm
a II-a (voi) tamburați (să)tamburați tamburați tamburarăți tamburaserăți
a III-a (ei, ele) tamburea (să)tambureze tamburau tambura tamburaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z