TALUZÁ vb. I. tr. A construi taluzuri. [< taluz, după fr. taluser]. verb tranzitivtaluza
TALUZÁ vb. tr. a construi taluzuri. (< fr. taluser) verb tranzitivtaluza
taluzá (a ~) vb., ind. prez. 3 taluzeáză verb tranzitivtaluza
TALUZÁ, taluzez, vb. I. Tranz. A da formă de taluz, de pantă, a ridica în taluz. – Din fr. taluser. verb tranzitivtaluza
taluza verb tranzitiv | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
(a)taluza | taluzare | taluzat | taluzând | singular | plural | ||
taluzând | taluzați | ||||||
numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
singular | I (eu) | taluzez | (să)taluzez | taluzam | taluzai | taluzasem | |
a II-a (tu) | taluzezi | (să)taluzezi | taluzai | taluzași | taluzaseși | ||
a III-a (el, ea) | taluzează | (să)taluzai | taluza | taluză | taluzase | ||
plural | I (noi) | taluzăm | (să)taluzăm | taluzam | taluzarăm | taluzaserăm | |
a II-a (voi) | taluzați | (să)taluzați | taluzați | taluzarăți | taluzaserăți | ||
a III-a (ei, ele) | taluzează | (să)taluzeze | taluzau | taluzară | taluzaseră |