TALÚZ s.n. Suprafață înclinată, pantă care mărginește lateral un rambleu sau un debleu. [< fr. talus]. substantiv neutru taluz
talúz (-zuri), s. n. – Teren în pantă, povîrniș. Fr. talus, probabil influențat de talaz. substantiv neutru taluz
TALÚZ s. n. suprafață laterală înclinată a unui rambleu sau debleu; teren în pantă. (< fr. talus) substantiv neutru taluz
*talúz n., pl. urĭ și e (fr. talus, lat. talutium, cuv. galic). Panta unuĭ terasament, unuĭ șanț (adică cele doŭă laturĭ ale unuĭ șanț). substantiv neutru taluz
talúz (pantă) s. n., pl. talúzuri substantiv neutru taluz
TALÚZ, taluzuri, s. n. Suprafață înclinată care mărginește lateral un rambleu sau un debleu; teren în pantă. – Din fr. talus. substantiv neutru taluz
| taluz substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | taluz | taluzul |
| plural | taluzuri | taluzurile | |
| genitiv-dativ | singular | taluz | taluzului |
| plural | taluzuri | taluzurilor | |