TALONET s. n. v. talonetă. substantiv feminintalonet
TALONÉTĂ s.f. 1. Bucată de piele, de carton sau de plută, care se aplică în interiorul încălțămintei, peste talpa propriu-zisă; branț. 2. Bucată de stofă, cusută la capătul pantalonilor pentru a evita uzura în acel loc. [< fr. talonnette]. substantiv feminintalonetă
TALONÉTĂ s. f. 1. bucată de piele, de carton sau de plută, în interiorul încălțămintei, peste talpa propriu-zisă; branț. 2. bucată de stofă cusută la capătul pantalonilor pentru a evita uzura în acel loc. (< fr. talonnette) substantiv feminintalonetă
talonétă s. f., g.-d. art. talonétei; pl. talonéte substantiv feminintalonetă
TALONÉTĂ, talonete, s. f. Bucată de carton fixată în dreptul călcâiului la un obiect de încălțăminte, pentru a asigura rezistența îmbinării. ♦ Branț. ♦ Bucată de stofă, cusută la manșetă sau la marginea de jos a pantalonilor pentru a evita uzura în acel loc, [Var.: talonét s. n.] – Din fr. talonnette. substantiv feminintalonetă
talonetă | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | talonetă | taloneta |
plural | talonete | talonetele | |
genitiv-dativ | singular | talonete | talonetei |
plural | talonete | talonetelor |