TALONÁRE s.f. Acțiunea de a talona; talonaj. [< talona]. substantiv feminintalonare
TALONÁRE, talonări, s. f. (Mai ales la jocul de rugbi) Acțiunea de a talona; talonaj. – V. talona. substantiv feminintalonare
TALONÁ vb. I. tr. (Sport) A urmări pe adversar, la jocul de rugbi. [< fr. talonner]. verb tranzitivtalona
TALONÁ vb. I. tr. 1. (sport) a urmări pe adversar, a presa puternic. 2. (fam.) a urmări pe cineva de aproape, a se ține scai de cineva. II. intr. (rugbi) a face să iasă balonul din învălmășeală. (< fr. talonner) verb tranzitivtalona
taloná (a ~) vb., ind. prez. 3 taloneáză verb tranzitivtalona
TALONÁ, talonez, vb. I. Tranz. 1. (La jocul de rugbi) A trage mingea cu piciorul din grămadă; (în diverse sporturi) a urmări pe adversar îndeaproape pentru a-1 împiedica să-și continue acțiunea. 2. Fig. A hărțui, a sâcâi, a enerva. – Din fr. talonner. verb tranzitivtalona
talonare substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | talonare | talonarea |
plural | talonări | talonările | |
genitiv-dativ | singular | talonări | talonării |
plural | talonări | talonărilor |