*taliúne f. (lat. tálio, -ónis, f., d. talis, asemenea). Pedeapsă la fel cu vătămarea. De ex., dacă țĭ-a scos unu un ochĭ, să-ĭ scoțĭ și tu luĭ unu. – Și talion, n. (fr. talion și it. taglione, m.). substantiv feminintaliune
taliune f. pedeapsă prin care vinovatul era tratat în acelaș chip cum dânsul a tratat pe altul: ochiu pentru ochiu și dinte pentru dinte, așa era legea taliunii. substantiv feminintaliune
taliune substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | taliune | taliunea |
plural | taliuni | taliunile | |
genitiv-dativ | singular | taliuni | taliunii |
plural | taliuni | taliunilor |