talisman definitie

TALISMÁN s.n. Mic obiect considerat de superstițioși ca având o forță magică, supranaturală de a-i ajuta pe cei care îl poartă; amuletă. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. talisman]. substantiv neutrutalisman

TALISMÁN s. n. amuletă. (< fr. talisman) substantiv neutrutalisman

*talismán n., pl. e (fr. talisman, d. ar. tylsamân, pl. d. tylsam, figură magică, d. gr. tálesma, rit; turc. tylsym. Obĭect căruĭa i se atribuĭe o putere supranaturală: a purta un talisman. V. amulet și sancă. – În sec. 16 cu înț. de „hoge” vine d. pers. dâniș-mand, învățat. substantiv neutrutalisman

talismán s. n., pl. talismáne substantiv neutrutalisman

talisman n. 1. piatră sau bucată de metal căreia superstițiunea îi atribuia o putere extraordinară; 2. fig. ceea ce oferă un efect subit, miraculos: de aș avea a mării talisman AL. substantiv neutrutalisman

TALISMÁN, talismane, s. n. Amuletă. – Din fr. talisman. substantiv neutrutalisman