Alege sensul dorit: talion -substantiv masculin talion -substantiv neutru

talion definitie

talión1 (ban vechi) (reg.) (-li-on) s. m., pl. talióni substantiv masculintalion

!talión2 (plantă, plasture) (reg., înv.) (-li-on) s. m. substantiv masculintalion

talión3 (pedeapsă) (-li-on) s. n. substantiv masculintalion

TALIÓN1, talioni, s. m. (Reg.) Ban vechi. – Et. nec. substantiv masculintalion

TALIÓN s.n. Pedeapsă sau răzbunare care constă în tratarea vinovatului în același chip în care a procedat și el cu victima lui. ♦ Legea talionului = lege penală la unele popoare din vechime, potrivit căreia vinovatul era tratat în același chip cum a procedat (sau a vrut să procedeze) cu victima sa. [Pron. -li-on. / < fr. talion, cf. lat. talio < talis – la fel]. substantiv neutrutalion

TALIÓN s. n. pedeapsă, răzbunare în tratarea vinovatului în același chip în care a procedat și el cu victima. ◊ legea talionului = lege penală la unele popoare din vechime, potrivit căreia vinovatul era tratat în același chip în care a procedat cu victima sa. (< fr. talion) substantiv neutrutalion

2) talión, V. taliune. substantiv neutrutalion

talión (talioáne), s. n. – Plasture. Ngr. δίαχυλον (Cihac, II, 705; Șeineanu), probabil influențat de tc. talyun „nalbă” (Bogrea, Dacor., II, 738). substantiv neutrutalion

1) talión n., pl. oane (ngr. diáhylon, id., infl. de turc. talĭun, nalbă). Emplastru unsuros care se pune pe buboaĭe ca să le grăbească coacerea. substantiv neutrutalion

talion n. numele popular al unui blastru făcut din diferite sucuri de plante. [Alterațiune din termenul farmaceutic DIÁHYLON]. substantiv neutrutalion

TALIÓN2 s. n. Formă primitivă de pedeapsă prin care se aplică celui vinovat un rău identic sau similar cu acela pe care acesta l-a provocat victimei. ◊ Legea talionului = lege penală la unele popoare din vechime, prin care se aplica vinovatului o pedeapsă identică cu fapta de care se făcea culpabil. [Pr.: -li-on] – Din fr. talion. substantiv neutrutalion

*taliúne f. (lat. tálio, -ónis, f., d. talis, asemenea). Pedeapsă la fel cu vătămarea. De ex., dacă țĭ-a scos unu un ochĭ, să-ĭ scoțĭ și tu luĭ unu. – Și talion, n. (fr. talion și it. taglione, m.). substantiv neutrutaliune

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluitalion

talion  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular talion talionul
plural talioni talionii
genitiv-dativ singular talion talionului
plural talioni talionilor
talion  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular talion talionul
plural talioni talionii
genitiv-dativ singular talion talionului
plural talioni talionilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z