Alege sensul dorit: talian -adjectiv talian -substantiv neutru

talian definitie

talián, -ă (= italian) s. m. și f., adj., pl. talieni, -e adjectivtalian

1) talián, -că s. V. italian. adjectivtalian

talián (reg.) (-li-an) s. n., pl. taliáne adjectivtalian

*italián, -că s., pl. ienĭ, ience. Locuitor din Italia. Adj. -ian, -iană, pl. ienĭ, iene (rar iane): limba italiană. – Pop. Talian (sîrb. Talijan, turc. Talian, alb. Talĭan, ung. Talián d. ven. Taliano, sic. Talianu). – În cronicĭ și Ital (ngr. Italós). V. broscar. adjectivitalian

talián (-ne), s. n. – Năvod. Tc. talian (Scriban), cf. ngr. ταλίανι, rus. talijan (Candrea). substantiv neutrutalian

talián (năvod) s. n., pl. taliane substantiv neutrutalian

2) talián și dalián n., pl. e (turc. dalian, ĭaz, loc îngrădit în rîŭ saŭ în mare de pescuit; ngr. taliáni; rus. taliĭán). Dobr. Năvod marin fixat cu ancore și cu piloțĭ și în care peștele intră ca într´o capcană. substantiv neutrutalian

talian n. unealtă mare de pescuit pe coastele Mării Negre. [Origină necunoscută]. substantiv neutrutalian

TALIÁN, taliane, s. n. (Reg.) Năvod mare fixat cu ancore și cu piloți, folosit la prinderea în cantități mari a peștilor migratori. [Pr.: -li-an] – Din rus. dial. taliian, ngr. taliáni. substantiv neutrutalian

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluitalian

talian adjectiv		nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	talian	talianul
nominativ-acuzativ	plural	taliane	talianele
genitiv-dativ	singular	talian	talianului
genitiv-dativ	plural	taliane	talianelor

talian adjectiv		masculin		feminin
talian adjectiv		nearticulat	articulat	nearticulat	articulat
nominativ-acuzativ	singular	talian	talianul	taliană	taliana
nominativ-acuzativ	plural	talieni	talienii	taliene	talienele
genitiv-dativ	singular	talian	talianului	taliene	talienei
genitiv-dativ	plural	talieni	talienilor	taliene	talienelor

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z