talar definitie

credit rapid online ifn

talár (înv.) s. n., pl. taláre substantiv neutrutalar

talar n. haină neagră și lungă până la călcâie (purtată de preoți și călugări): să-i apară ’n negru talar a lumii paranimfă EM. substantiv neutrutalar

credit rapid online ifn

TALÁR, talare, s. n. (înv.) Haină lungă, purtată în trecut ca uniformă de unele unități miltare și de membrii unor asociații sau corpuri profesionale. – Din germ. Talar, lat. talaria. substantiv neutrutalar

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluitalar

talar  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular talar talarul
plural talare talarele
genitiv-dativ singular talar talarului
plural talare talarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z