talam definitie

talî́m n., pl. urĭ (turc. [d. ar.] talim, învățătură, exercițiŭ militar). Vechĭ. Deprindere, obiceĭ. Formalitate, temenea ceremonioasă. substantiv neutrutalîm

talấm v. talím substantiv neutrutalâm

talím/talấm s. n., pl. talímuri/talấmuri substantiv neutrutalim

talâm n. închinăciune după moda orientală (v. temenea): făcând turcești talâmuri cât poate un Bulgar AL. [Turc. TALIM, exercițiu militar]. substantiv neutrutalâm

TALẤM s. n. v. talim. substantiv neutrutalâm

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluitalam

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z