www.ReduPedia.ro
Definitie taier - ce inseamna taier - Dex Online

taier definitie

táĭer, V. taler 2. substantiv neutru taĭer

2) táler n., pl. e (d. germ. teller, pin mijlocirea unuĭ cuv. slav, ca nsl. taljer, rut. talir, taril. Ngr. taléri, d. it. tagliere [d. tagliare, a tăĭa], fund de tăĭat carne [de unde s´a dezvoltat înț. de „farfurie”, care poate fi și un simplu fund], de unde vine germ. teller. Pol. talerz, de unde vine mold. talger). Vest. Farfurie întinsă. Conținutu uneĭ farfuriĭ: un taler de colivă. Fig. Taler cu doŭă fețe, om ipogrit. Disc (de adunat baniĭ contribuitorilor, de umblat cu cheta): a umbla cu taleru, a fi îngropat cu taleru (adică „cu discu, pin [!] chetă publică”). Disc, terezie tas (de balanță). Disc supțire [!] de alamă care se izbește de alt disc ca să sune în fanfară (chinval). – În Ban. Olt. Serbia táĭer (ung. tányer). V. bild. substantiv neutru taler

táier/tăiér (reg.) s. n., pl. táiere/tăiére substantiv neutru taier

TÁIER, taiere, s. n. (Reg.) Taler, farfurie, întinsă, blid. [Var.: tăier s. n.] – Din magh. tányér. substantiv neutru taier

táier/tăiér (reg.) s. n., pl. táiere/tăiére substantiv neutru taier

tăiér v. táier substantiv neutru tăier

TĂIÉR s. n. v. taier. substantiv neutru tăier

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului taier

taier   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular taier taierul
plural taiere taierele
genitiv-dativ singular taier taierului
plural taiere taierelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z