taheometru definitie

credit rapid online ifn

TAHEOMÉTRU s.n. Tahimetru (1). [< fr. tachéomètre]. substantiv neutrutaheometru

TAHEOMÉTRU/TAHIMÉTRU s. n. instrument topografic folosit în taheometrie; celerimetru, stadimetru. (< fr. tachéomètre) substantiv neutrutaheometru

credit rapid online ifn

TAHEOMÉTRU, taheometre, s. n. Tahimetru. [Pr.: -he-o-. – Var.: (înv.) tahiométru s. n.] – Din fr. tachéomètre. substantiv neutrutaheometru

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluitaheometru

taheometru  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular taheometru taheometrul
plural taheometre taheometrele
genitiv-dativ singular taheometru taheometrului
plural taheometre taheometrelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z