taciturn definitie

TACITÚRN, -Ă adj. (Liv.) Cu o fire tăcută, tăcut din fire. [Cf. fr. taciturne, it. taciturno, lat. taciturnus]. adjectivtaciturn

TACITÚRN, -Ă adj. care vorbește puțin, tăcut din fire. (< fr. taciturne, lat. taciturnus) adjectivtaciturn

*tacitúrn, -ă adj. (lat. taciturnus). Tăcut, mocnit. adjectivtaciturn

tacitúrn adj. m., pl. tacitúrni; f. tacitúrnă, pl. tacitúrne adjectivtaciturn

taciturn a. tăcut din fire, care vorbește puțin sau nu-i place să vorbească: om taciturn. adjectivtaciturn

TACITÚRN, -Ă, taciturni, -e, adj. Care vorbește puțin, tăcut din fire, închis în sine; posac. – Din fr. taciturne, lat. taciturnus. adjectivtaciturn

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluitaciturn

taciturn  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular taciturn taciturnul taciturnă taciturna
plural taciturni taciturnii taciturne taciturnele
genitiv-dativ singular taciturn taciturnului taciturne taciturnei
plural taciturni taciturnilor taciturne taciturnelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z