tacîm definitie

tacî́m n., pl. urĭ (turc. takym, aparat, efecte, mobile, asortiment, clasă, serie, bandă, partizanĭ, plebe; ngr. takim, bg. takym). Serviciŭ, garnitură: tacîm de masă (lingură, furculiță, cuțit, farfurie, șervet, pahar), tacîm de cafea (ibricu, ceștile ș. a.), tacîm de cal (șaŭa, frîu ș. a. saŭ hamurile), tacîm de lăutarĭ (taraf cu instrumentele: vioară, cobză, naĭ ș. a.). Suită, cortegiu (vechĭ): domnu cu tacîmu curțiĭ, (fig.) sărăcia cu tacîmu eĭ de rele. Fig. Iron. Om nu prea recomandabil: ce maĭ tacîm aĭ să fiĭ și tu, măĭ băĭete ! V. pramatie. temporartacîm

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluitacîm

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z